Banca Mondială și-a revizuit în jos estimările privind avansul economiei românești din 2023 și până în 2025.
Industria în România are o pondere mai mare în PIB decât în Germania sau Franța, reiese din statistici. Observația a fost făcută de Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Ce face o țară să fie puternică: o armată puternică, o economie solidă, gradul de digitalizare sau de inovare? Niciuna în mod singular, ci câte puțin din fiecare, susțin spaniolii de la Elcano Royal Institute, care calculează un indice agregat care măsoară mai mulți parametri- puterea economică, cea militară și „soft presence”, care cuprinde dezvoltarea culturală, turistică, sportivă sau pe cea științifică.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 403,03 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,9% față de trimestrul II 2023 și cu 2,9% față de trimestrul III 2022, arată datele provizorii (2) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În primele nouă luni din 2023, economia României a crescut, comparativ cu perioada similară din 2022, cu 1,4% pe seria brută și cu 2,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023 față de varianta provizorie (1) publicată în 7 decembrie 2023.
Anul trecut, populația ungară a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%, relatează publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador Radio România.
Un institut ungar contrazice datele Eurostat și spune că România nu a depășit Ungaria din punct de vedere economic.
Deși România are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile germane și cererea finală, ea este afectată destul de puternic în cazul unui șoc economic în Germania, arată o analiză a celor de la Erste Group.
Încrederea analiștilor financiari în economia românească continuă să scadă la început de toamnă, pe fondul decelerării economiei și a creșterii taxelor.
Sectorul ilegal în economia bulgară reprezintă aproximativ 33,1% din Produsul Intern Brut (PIB) oficial al țării, ceea ce reprezintă cel mai mare procent în Uniunea Europeană. Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Departamentul pentru Politici Economice și Științifice și Politici privind Calitatea Vieții, transmite publicația bulgară Duma, citată de Rador Radio România.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit estimările privind evoluția economiei românești în 2023 și în 2024, potrivit unui raport publicat de instituția financiară internațională.
Ungaria s-a afundat în mod neașteptat în recesiune, înregistrând cea mai lungă contracție economică din ultimii 28 de ani, în timp ce războiul din Ucraina a continuat să submineze creșterea economică în estul Uniunii Europene. România este, totuși, o excepție, reușind să mențină o creștere constantă, scrie Bloomberg.
Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Economia UE și a zonei euro au înregistrat o creștere de 1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Spania, Cipru, Malta și România au raportat cel mai semnificativ avans, arată datele revizuite publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Numărul de insolvențe a crescut, în România, cu 1,3% în primele patru luni ale anului, iar estimarea pentru final de an este 10% față de 2022.
Datele macroeconomice publicate deunăzi au provocat în Ungaria un oarecare șoc. Potrivit datelor, în privința PIB-ului pe cap de locuitor, România a depășit acum Ungaria în mod incontestabil, scrie Daily News Hungary, potrivit Rador.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.
Economia României este așteptată să încetinească la 2,6% în acest an, după un avans de 4,8% în 2022, în contextul în care războiul din Ucraina și inflația ridicată afectează creșterea, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale.
Sud-Estul României se situează pe locul 234 din cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene, conform indicelui competitivității regionale (ICR), o versiune complet revizuită a unui instrument deja consacrat care măsoară diferite dimensiuni ale competitivității pentru toate regiunile UE, publicat de Comisia Europeană.
Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Încrederea analiștilor financiari în economia românească s-a deteriorat în octombrie, pe fondul unor perspective de creștere a produsului intern brut mai slabe anul viitor. Analiștii anticipează și o rată a inflației mai mare în următoarele 12 luni, dar și că prețurile imobiliarelor vor scădea.
România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Europa din ultimii 22 de ani, de aproape 800% potrivit un ei hărți publicate de Reddit, în baza datelor Statista.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei României în 2022, însă a redus ușor proiecțiile pentru anul viitor, pe fondul așteptărilor privind încetinirea economiei globale.
Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România își menține tendința ascendentă și în prima jumătate a anului 2022, însumând 18,4 miliarde euro.
Încrederea în economia României s-a îmbunătățit ușor în iulie, contrar evoluției din cea mai mare parte a Europei, potrivit sondajului lunar realizat de Comisia Europeană în rândul managerilor și populației.
Analiștii CFA România și-au redus anticipațiile de creștere economică pentru acest an cu aproape un punct procentual, la 3,5%, iar pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat în luna februarie o scădere semnificativă, conform unui comunicat al organizației.